Ce e de făcut pentru ca literatura română să fie mai vizibilă în Italia? – de la această întrebare au plecat cei din echipa Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă din Veneţia cînd au organizat o serie de dezbateri consacrate literaturii române contemporane. Aşa se face că, pe lîngă expoziţiile găzduite în mod curent la Palazzo Correr, sediul IRCCU Veneţia, în lunile mai şi iunie au avut loc patru ateliere menite să pună în dialog autori, traducători şi editori din România şi Italia: „Literatură şi Cinema din România“ (16 mai – 15 iunie, la Torino), „Literatura şi critica română contemporană“ (12 iunie), apoi, în 20 iunie, „Avangarda română în dialog cu avangarda europeană“ (sub patronajul Universităţii Ca’Foscari din Veneţia) şi prezentarea, pe 23 iunie, a Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR şi a colecţiei bilingve a Editurii Humanitas, „Biblioteca italiana“, coordonată de Smaranda Bratu-Elian şi Nuccio Ordine.

Gabriela Adameşteanu, Nora Iuga, Filip Florian şi cu mine am răspuns invitaţiei pe care Monica Joiţa ne-a adresat-o încă de acum un an, de a susţine, în faţa unui public veneţian, o dezbatere despre actualitatea literaturii române şi despre posibilităţile de a promova cărţile scriitorilor români în Italia, dezbatere prefaţată de lecturi din operele celor trei autori, în traducerea Anitei Bernacchia (Gabriela Adameşteanu), Severino Bacchin şi Cristian Alexandru Damian (Nora Iuga) şi Maria Luisa Lombardo (Filip Florian). Aflată printre spectatori, Laura Senserini de la Editura Fazi din Roma a fost impresionată de calitatea traducerilor, dar ne-a vorbit şi despre lipsa de interes a italienilor pentru literatura contemporană care nu provine din spaţiul anglo-saxon. Tocmai de aceea sînt foarte necesare întîlniri ale scriitorilor români cu publicul italian, dar şi cu editori şi oameni de cultură interesaţi să spargă zidul de