Buldozerele, ciocanele pneumatice, betonul si otelul vor continua inca mult timp sa reabiliteze infrastructura din Capitala. Proiectele insa incep sa fie de "finete". Dupa ce se va termina reabilitarea zonelor cu mari deficiente la acest capitol
In ultimii trei ani Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, incluzand liniile de tramvai, iar pentru proiectele noi se estimeaza un necesar de inca circa 800 de milioane de euro. Dezvoltarea cantitativa a infrastructurii din Capitala nu este si nu va fi insa suficienta pentru a asigura conditii optime de trafic, nici pentru pietoni, nici pentru vehicule. Daca pana acum scopul primarilor, generali si de sector, a fost sa peticeasca drumuri si sa sudeze conductele sparte, Capitala are nevoie acum de calitate. De proiecte de infrastructura de mica anvergura care sa aduca mai putin cantitate si mai mult calitate.
Un astfel de exemplu este noul pasaj de la Obor, proiect de circa 12 milioane de euro, recent inaugurat, care functioneaza ca o subtraversare optionala a soselei Colentina, peste care vor trece tramvaiele.
Pentru un buget de investitii de peste 300 de milioane de euro, daca pana acum scopul principal era prelungirea sau astuparea, parcul auto din ce in ce mai mare si, nu in ultimul rand, presiunea populatiei, vor obliga autoritatile sa conceapa proiecte care sa ridice calitatea infrastructurii actuale, nu prin reabilitare, ci printr-o folosire mai eficienta.
Pana acum au fost reabilitate 225 de strazi si tronsoane de strazi, care totalizeaza circa 238 de km, conform bilantului de final de mandat prezentat de primarul Adriean Videanu. Dintre aceste proiecte 16 au o importanta deosebita pentru fluidizarea traficului, si anume, cele care au vizat largirea sau supralargirea drumurilor si pasajele pieto
