Mircea Cartarescu: "Orasul nostru e in situatia unui om atat de batran si de bolnav, incat nu e departe de momentul in care chiar nu va mai fi nimic de facut."
Acum, stand stramb si judecand drept, apare limpede ca problema Bucurestiului depaseste cu mult simpla lupta politica si de orgolii la care am asistat. E o imensa problema si povara a comunitatii noastre, a celor mai bine de doua milioane si jumatate de bucuresteni. A Primariei Generale, a primariilor de sectoare si a consiliilor lor, a politiei, a directiilor sanitare si a nenumarate altor institutii. Acest oras pe care toti cei de o anumita varsta ni-l amintim ca pe un loc placut, verde si ordonat este astazi asa cum il stim: un infern cotidian in care viata a devenit chinuitoare si periculoasa. Nu e doar o problema de sistematizare, de cai de acces, de artere de circulatie neincapatoare, desi ne sufocam cu totii, la propriu si la figurat, de multimea automobilelor. Orasul nostru e in situatia unui om atat de batran si de bolnav, incat nu e departe de momentul in care chiar nu va mai fi nimic de facut. Cateva bypassuri i-ar putea usura putin efortul inimii, dar nu e doar asta, caci mai e si ficatul distrus, mai e si creierul sclerozat, mai sunt si rinichii in stare critica.
Ce sa faci mai intai? Doctorul Sorin Oprescu n-a avut niciodata pe masa de operatie un pacient mai dificil. Circulatia e fara-ndoiala problema numarul unu. Blocajele sunt la ordinea zilei, a orei si a minutului. Stam de-a-mboulea pe strazi, inhaland poate de zece ori mai multe noxe decat e limita admisibila. Circula inca in Capitala Dacii stravechi, de treizeci-patruzeci de ani vechime, camioane ce scot coloane de fum negru la fiecare pornire, masini de pe vremea lui Pazvante care ne omoara cu zile pe strazile blocate. Incepi sa lacrimezi in masina ta, sufocat de emanatiile celui din fata, si nu e nici o solutie, cac