E-o nerăbdare-n fiecare flutur
De-a-şi zbate-aripa-n aerul încins
De răsuflarea ta. Ciuturi îşi scutur
Fîntînile cînd treci şi, dinadins,
Le-atingi cu palma desfăcută apa clară,
Spre-a pipăi ce rece li-e parfumul
Şi lacom de noi, oamenii de-afară,
Trişti mistuiţi de pofte cu duiumul.
Căci trupul tău de carne iar dă iama
Prin păpădii, le pîrjolesc în pîlcuri,
Ne-ademenesc chiar făr-a ţine seama
Cu şoldurile în momeli şi-n tîlcuri
Nepricepute-aievea nici de îngeri
Ce clipocesc ca blegii în răsfrîngeri...
E-o nerăbdare-n fiecare flutur
De-a-şi zbate-aripa-n aerul încins
De răsuflarea ta. Ciuturi îşi scutur
Fîntînile cînd treci şi, dinadins,
Le-atingi cu palma desfăcută apa clară,
Spre-a pipăi ce rece li-e parfumul
Şi lacom de noi, oamenii de-afară,
Trişti mistuiţi de pofte cu duiumul.
Căci trupul tău de carne iar dă iama
Prin păpădii, le pîrjolesc în pîlcuri,
Ne-ademenesc chiar făr-a ţine seama
Cu şoldurile în momeli şi-n tîlcuri
Nepricepute-aievea nici de îngeri
Ce clipocesc ca blegii în răsfrîngeri...
