La Ateneul Roman a avut loc concertul sustinut de Costel Busuioc. Singurul care si-a dat seama, cu adevarat, de importanta evenimentului a fost cel care a sustinut concertul, iar drept dovada aduc declaratia sa de la emisiunea Mihaelei Radulescu: "Cum sa nu am emotii, e vorba de Ateneul Roman, va inchipuiti? ".
"El albanil" - adica zidarul - Costel care, ca intr-o telenovela, a fost inscris la un concurs, gen "Cantarea Spaniei pentru imigranti", de catre cei care l-au auzit cantand pe schele, era chiar emotionat ca va canta sub cupola Ateneului Roman. Stiu cum s-a construit Ateneul, prin cheta publica, ceea ce poate fie emotionant in sine. Natia romana a pus leu langa leu ca sa ridice una dintre cele mai reprezentative cladiri monumentale nu doar din Bucuresti sau din Romania, ci - sunt sigur de asta - din toata aceasta parte a Europei. Costel Busuioc, plecat de acasa ca sa nu moara de foame, s-a intors acasa pentru a canta la Ateneu. Sony Music, Jurnalul National ii scot CD-uri comerciale, televiziunile il rasfata, ziarele ii dedica pagini, oamenii politici fac declaratii. Valul emotional il ridica foarte sus si Costel Busuioc ia lectii de comportare in societate si pe scena de la "doua persoane pe care le platesc din banii mei", conform propriei declaratii. Baiatul care era speriat ca va munci o luna ca sa plateasca un geam termopan pe care l-a spart dintr-un impuls generos de a salva pe cineva, plateste din banii sai profesori de bune maniere si miscare scenica. Daca nu ar fi adevarat, ar fi cea mai grozava fictiune telenovelistica. Dar e adevarat, pe cat este adevarat ca se simte foarte complexat si nefericit ca nu are liceul, cum s-ar spune, "la baza". Sigur a avut un trecut plin de suferinta, foame si nefericiri, iar ca el se numara cu zecile de mii an Romania. Prezentul este uluitor si incalcit ca un vis. Viitorul... Cu mult noroc, are o mica sa
