Revizorii, fie ei adevarati sau impostori, vin si pleaca. In acest timp coruptia ramane. Revizorul lui Gogol arata ca valoarea o da banul, lucru care se intampla si in viata de zi cu zi. Singura diferenta e ca pe vremea aceea nu fusesera inventate nici lumina electrica, nici conturile bancare.

Tot pe vremea aceea, mita se dadea pe intuneric si cel mai greu era sa numeri bancnotele la flacara lumanarilor.

Transferul de bani dintr-un buzunar in altul s-a desfasurat nestingherit, fara a tine cont de conditiile epocii. Acum mita se da la vedere, pe terase (vezi Caltabosul) iar DNA-ul face filmulete demne de festivalul de la Cannes.

Buna functionare a sistemului a depins intotdeauna de fluenta acestui circuit, de reglementarea lui si replica rostita la manie de primar catre un subaltern. "Furi prea mult pentru gradul tau" exprima dorinta de ordine intr-un univers care tindea sa devina haotic.

Intriga comediei lui Gogol se invarte in jurul lui Hlestacov - un mic functionar venit de la Petersburg - si primarul unui orasel de provincie care din greseala il confunda cu un Revizor - mare inspector al guberniilor. Piesa ma duce cu gandul la marii baroni locali si reactia lor in fata functionarilor de la centru.

Primarul si notabilitatile locale il primesc cu bratele deschise si ii baga in buzunare tone de bani, doar ca Revizorul sa taca. Dupa ce falsul Revizor pleaca impreuna cu prietenul lui se constata ca, de fapt, era un impostor. Pana apare adevaratul Revizor, care nici el nu e mai breaz. Ba dimpotriva. Inaltul functionar este exacerbat, hidos si infiorator.

Mita este singura solutie pentru a ramane la putere, si in Rusia secolului XIX, si in Romania secolului XXI. Haosul din micul oras rusesc plin de coruptie e similar haosului oraselor de provincie din tara noastra: drumurile nu sunt asflatate, biseri