COMUNISM ● File de istorie mică despre presă
Doamna Adriana Luscalov Daraban a lucrat în presă la ziarul Munca al sindicatelor şi apoi la Radio România între 1959 şi 1989. Nu a fost niciodată o mare şefă în aparatul propagandistic comunist, şi tocmai asta îi permite să radiografieze la rece mîncătoriile de rahat, cenzura şi falsificările petrecute în epocă.
COMUNISM ● File de istorie mică despre presă
Doamna Adriana Luscalov Daraban a lucrat în presă la ziarul Munca al sindicatelor şi apoi la Radio România între 1959 şi 1989. Nu a fost niciodată o mare şefă în aparatul propagandistic comunist, şi tocmai asta îi permite să radiografieze la rece mîncătoriile de rahat, cenzura şi falsificările petrecute în epocă.
Jurnalul Naţional: Aţi intrat în presă în 1959, la ziarul UGSR, Munca. Peste ce oameni aţi dat?Adriana Luscalov Daraban: În presa din anii ăia, încă destul de negri, era o mare ruşine să fi fost intelectual şi să ajungi şi şef în presă. La Munca ajungeau în general cazangiii, mulgătorii fruntaşi şi tot felul de oameni fără treabă cu presa. Abia după 1965 au început să apară oameni cu studii superioare făcute la zi. Una dintre grozăviile comunismului era că, în multe domenii, compoziţia oamenilor care lucrau acolo era de dinainte stabilită, făcută după nişte proporţii venite de sus: atîţia muncitori, ţărani, unguri, femei etc. În redacţii, domeniu ideologic, se selectau oamenii după reguli d-astea. Treaba asta s-a păstrat pînă tîrziu pe vremea lui Ceauşescu, cel puţin la nivelul structurilor partidului şi statului. Îmi aduc aminte că erau în anii ’80 alegeri la tribunalul mare. Erau unii care chiar voiau pe la trei noaptea să numere voturi şi eu trebuia să stau pe lîngă ei. A apărut Lina Ciobanu şi a zbierat la ei să treacă în procesul-verbal 95% pentru. Asta era proporţia stabilită de partid.
Revenind în t
