Drepturile conexe ale artistilor si perceperea de taxe pentru difuzarea de muzica ambientala au starnit controverse, in ultimii ani, in randul agentilor economici, si nu numai. Multi dintre patronii prinsi ignorand aceste prevederi invoca necunoasterea legii, desi acest aspect nu-i absolva de vina. De ce sa platim?
Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti – C.R.E.D.I.D.A.M. si Uniunea de Creatie Interpretativa a Muzicienilor din Romania au organizat marti, la sediul Filarmonicii "Banatul" din Timisoara, o conferinta pe tema "Drepturile conexe ale artistilor", de la care au lipsit chiar agentii economici vizati de aceste prevederi. Dezbaterea a vizat motivele necesitatii cunoasterii legislatiei in vigoare de catre agentii economici, care refuza ori nu stiu ca trebuie sa le plateasca artistilor drepturile banesti care le revin din difuzarea creatiilor acestora.
"Este normal ca un anumit procent din profitul agentului economic – radioul sau televiziunea care difuzeaza muzica, de exemplu –, sa revina creatorului si interpretului acelei muzici, deoarece un artist nu poate cara saci, nu poate munci pe santier si apoi sa urce pe scena. E un drept de proprietate intelectuala ce trebuie respectat", spune Stefan Gheorghiu, presedintele C.R.E.D.I.D.A.M. "Faptul ca artistii s-au daruit creatiei, trecand deseori prin situatii dificile, trebuie rasplatit macar cu acel procent din profitul comerciantilor".
Legea drepturilor conexe ale artistilor presupune remuneratia artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de fonograme pentru comunicarea publica a fonogramelor, publicate in scop comercial, si a reproducerilor acestora de catre organismele de televiziune sau de catre orice persoana, furnizori ai serviciilor de muzica. Prin aceasta se intelege fixarea, incorporarea de coduri, sunete, imagini ori de sunete si imagini sau
