Canibalul este unul dintre personajele-capcaun ale lumii contemporane. Tabloul monocolor pictat canibalului si difuzat intr-un discurs schematic, alaturi de "crima abominabila" si "casa ororilor", trece sub uitare dimensiunea istorica a practicii canibale in civilizatia noastra.

Vom descoperi, poate cu surprindere, ca a fi canibal nu este profund inuman.

La inceput a fost...cariba

Canibalismul este o practica ce consta in consumarea unui individ din propria specie. Cuvantul se foloseste atat pentru animalele care devoreaza exemplare din specia lor, cat si pentru oamenii care consuma carne umana, in acest caz fiind vorba despre antropofagie.

Exista endocanibalism, atunci cand sunt mancati membri din acelasi grup, si exocanibalism, cand sunt consumati membri ai altui grup.

Termenul canibal provine din cuvantul caniba sau cariba, folosit de triburile Taino pe care le-a intalnit Cristofor Columb pe insula Hispaniola. Termenul desemna atunci populatiile care isi mancau inamicii din alte triburi atunci cand ii omorau in lupte.

La debarcarea in Guadalupa, in 1493, Columb a descoperit oseminte umane pe care le-a atribuit populatiilor Cariba, Caniba, devenite Caribale sau Canibale.

Cuvantul caraibe a fost folosit atunci pentru a-i desemna pe bastinasii din Antilele Mici, precum si pe antropofagii din Lumea Noua, inainte de a se raspandi in Europa si de a lua forma de "canibal", cu sensul de "salbatic ce mananca oameni".

Se crede ca antropofagia era practicata in zone asociate Paleoliticului Inferior din istoria civilizatiei umane, precum situl Gran Dolina a Atapuerca din Spania sau Caune de l'Arago din Franta, ori de catre populatii mai recente din nordul continentului american, ca in cazul triburilor ale caror urme au fost descoperite in situl Mancos din Colorado.

Hero