Ieri, am fost la Vama Veche: am lansat antologia cotidianul „Cartea cu himere” împreună cu Sever Voinescu şi cu Doru Buşcu pe terasa lui Şoni, Romchef. O antologie de proză fantastică universală. De data asta n-am pus nici un român, deşi ar fi fost de unde. Sever şi Doru au văzut cartea cu vreo oră înainte. (Sever are toată colecţia literatura. Doru idem.) Îi citiseră amîndoi pe cam toţi autorii antologaţi. Preferatul lui Sever – Gogol cu „Nasul”, Doru – Poe cu „Masca Morţii Roşii”. Nu le-am propus un top, a venit vorba. Vamaioţi, vreo 200, poate mai mulţi N-au ajuns cărţile pentru toţi. Lume amestecată, atmosferă diferită de la o masă la alta. încît atunci cînd s-a întrerupt muzica să vorbim noi despre o carte nu prea mai eram sigur că oamenii aceia vor să ne audă, După noi urma să cînte Mircea Vintilă. N-aveam de unde să ştiu cîţi dintre cei de acolo citesc, chiar dacă Şoni m-a asigurat săptămîna trecută că a văzut pe plajă mulţi cititori ai colecţiei literatura. Vamaioţii nu numai că n-au protestat că li s-a luat muzica, dar au ieşit din vinurile, berile şi vodcile lor şi s-au întors cu faţa spre noi,şi pînă am terminat, aşa au rămas. Azi dimineaţă, cînd am făcut o plimbare pe plajă, „Cartea cu himere”, cu coperta ei neagră era pe cearşeafuri sau în mîinile celor de pe cearşeafuri. Un grup nepenetrat de şase tinere vamaioate din Constanţa m-a întrebat cînd mai venim.

E prima oară cînd ajung în Vamă după 1991. Mai întîi m-am oprit în 2 Mai, din greşeală. Tixit şi colo şi dincolo. În Vamă, în partea dinspre Mangalia, corturi cît să umpli două hoteluri mari. Pensiuni noi cu etaj, motociclişti, maşini de toată mîna. Loc de plajă, dar şi de cum se zice „socializare”. Cei mai mulţi tineri. Vamaioţii clasici pierduţi printre ei. Iar nudişti, cîte unul ici,colo – bărbaţi. Unul dintre ei, tînăr musculos şi cu un imens sex în repaus stătea în picioare cu braţele d