Cresterea economiilor emergente schimba si clasamentele internat ionale ale supercentrelor unde se produc sau se cheltuie masiv banii. Mai nou, în topurile urbane globale intra - sau deja
Cresterea economiilor emergente schimba si clasamentele internat ionale ale supercentrelor unde se produc sau se cheltuie masiv banii.
Mai nou, în topurile urbane globale intra - sau deja urca - si orase din Europa Centrala sau de Est. Chiar si Bucurestiul! Ultima editie a raportului MasterCard asupra centrelor comerciale si fi nanciare ale lumii pastreaza Londra, New York si Tokyo pe aceleasi pozitii 1, 2 si 3.
Urcarile grabite se petrec mai ales în Asia si, oarecum, în Europa estica. Cea mai înalta saritura o face Singapore, de la locul 6 în 2007 la 4 în 2008. Iar cea mai lunga a realizat-o Shanghai, de la 32 la 24.
De altfel, China îsi recupereaza locul istoric în economia mondiala cu supra de masura: anul acesta, Beijingului (46-57) i s-au alaturat în top 75 MasterCard al centrelor economice globale si orasele Shengzen (60), Chengdu (72) si Chongqing (73).
Mai departe, rolul tot mai proeminent al Asiei în economia globala se sprijina pe Hong Kong (5-6), Seoul (9-9), Sydney (14-12), Osaka (19) sau Taipei (22) - ori Bangkok (36-42), Mumbai (45-48), Kuala-Lumpur (38-50), New Delhi (61), Bangalore (66), Jakarta (68) ori Manila (71).
Cea mai mare urcare din Europa o are Madridul, de la 16 la 11. Gratie performantelor sale economice si urbanistice, capitala economiei spaniole se învecineaza acum cu celelalte puternice capitale fi nanciare ale continentului: Paris (8-7), Frankfurt (7-8) sau Amsterdam (11-10), apoi Copenhaga (15-14), Zurich (19-15) sau Milano (25-20).
Surpriza continentului este însa Moscova, intrata pe locul 51, ca înca o poarta spre economia Estului european - în afara de Praga (41-49), Budapesta (40-52
