Schimbarea climatica si energia, apararea europeana, agricultura, pactul privind imigratia, Uniunea Mediteraneana - sunt punctele concrete ale presedintiei franceze. Ca orice mare stat al UE - iar Franta este unul dintre cele doua "motoare" ale Europei - Parisul vrea sa lase o amprenta pregnanta asupra afacerilor europene, insa irlandezii i-au cam dat planul peste cap. Ceea ce se anunta ultima presedintie a UE in sistem de rotatie, s-ar putea sa nu fie asa. Respingerea prin referendum de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona este prima criza pe care va trebui sa o managerieze Sarkozy, in incercarea lui de a demostra in plan european ca este un lider dinamic, capabil sa miste lucrurile.
Franta va prelua presedintia Consiliului UE in 1 iulie, moment pe care il va marca intr-un fel in care numai Parisul stie: Turnul Eiffel va fi luminat in culorile UE, galben si albastru. Liderii celor 27 de state europene plus altii ai 17 tari mediteraneene vor fi prezenti in capitala franceza pentru lansarea Uniunii Mediteraneene, un plan drag lui Sarkozy. In cele sase luni cat va detine presedintia, francezii au programat nu mai putin de 10 summit-uri internationale. Toate sunt dovada ca Franta vrea sa demonstreze ca s-a intors in forta in Europa si ca Nicolas Sarkozy vrea sa demonstreze ca este un lider dinamic, care reuseste sa-si impuna planurile.
Irlandezii umbresc momentul de glorie al lui Sarkozy
Numai ca aparitia crizei institutionale cauzate de respingerea Tratatului de la Lisabona prin referendumul irlandez este unul dintre elementele pe care trebuie sa le managerieze presedintia franceza. Aceasta criza i-a spulberat deja sperantele lui Sarkozy de a instala, la finele anului 2008, noile institutii europene prevazute de Tratat, si in special pe "presedintele UE".
Parisul vrea sa evite cu orice chip o criza institutionala de genu