Un teren din Retezat aflat la 1.600 de metri altitudine a fost consolidat prin plantarea de jnepeni Voluntarii Copacului de Hârtie au plantat cinci tone de puieţi de jneapăn în Parcul
Un teren din Retezat aflat la 1.600 de metri altitudine a fost consolidat prin plantarea de jnepeni
Voluntarii Copacului de Hârtie au plantat cinci tone de puieţi de jneapăn în Parcul Naţional Retezat. Zona era degradată de păşunatul excesiv al oilor.
Cei 22 de voluntari profesionişti, echipaţi de munte şi cu mănuşi de lucru, au plantat 1.600 de jnepeni în patru zile. Tinerii au fost mobilizaţi de organizaţia "Copacul de Hârtie", iar jnepenii au fost puşi la dispoziţie de Administraţia Parcului Naţional Retezat.
În felul acesta, în cadrul programului "Managementul Conservativ al Habitatelor Alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul Naţional Retezat", partea superioară a torentului Dragăşanu, degradată din cauza păşunatului excesiv, a fost împădurită şi consolidată.
"Ne-am simţit minunat chiar dacă am fost campaţi în corturi care se aflau la nici 20 de metri de masa imensă de zăpadă care îţi dădea sentimentul că dormi cu uşa frigiderului larg deschisă", a mărturisit Claudia Catană, coordonatorul proiectului. Cele cinci tone de puieţi de jneapăn au fost transportate, în Retezat, cu elicopterul.
În Retezat mai sunt fluturi
Claudia Catană a povestit că pentru plantarea jnepenilor pe pereţii abrupţi ai torentului, voluntarii au trebuit să se lupte cu gravitaţia, dar şi cu vremea capricioasă. "Condiţiile meteo au fost mai mult decât variabile. De la frig la cald era distanţă de un nor, de la grindină la soare, de câteva ore", mărturisea Claudia. Ea a adăugat că ceea ce a impresionat-o în Retezat au fost fluturii. Nu mai văzuse de cinci ani, pentru că trăieşte în Bucureşti, "un oraş fără fluturi".
Prin proiectul "Copacul de Hârtie", în Capitală