In absenta unor standarde nationale, desfiintarea examenelor de admitere la liceu si la facultate au transformat treptat scoala dintr-o etapa de acumulare a cunostintelor intr-o cursa continua dupa note mari. Nu mai conteaza cit stii, ci cit ai luat. Scoala ieseana e pe culmile succesului. O arata negru pe alb statisticile, rapoartele, stirile televizate. Posturile tv au relatat recent ca Iasul ocupa locul I pe tara cu cel mai mare numar de elevi, sase din totalul de 16, cu media de admitere la liceu 10. Trei dintre acesti sase zecisti provin nu doar din acelasi colegiu, "Negruzzi", ci si din aceeasi clasa. Intimplator sau nu, e clasa unde a fost diriginta Camelia Gavrila, inspectorul scolar general. (In treacat fie spus, o clasa de copii ai VIP-urilor locale, dotata pe banii parintilor cu DVD, aer conditionat, mobilier modern, tehnica ultraperformanta. O insula de lux intr-un liceu de stat. O clasa in care toti elevii, de la primul la ultimul, au luat in acest an 10 pe linie la tezele cu subiect unic). Performanta Iasului de a avea sase din cei 16 decaristi ai tarii e intr-adevar impresionanta, daca ne uitam atent pe harta. Cu exceptia Bacaului, care are doi elevi cu 10, celelalte judete, daca au cite unul, e lucru mare. Dar nu e singura performanta. Bacalaureatul din aceste zile a scos la iveala mii de elevi exceptionali. 3960 de candidati la bac, din totalul de 7.500, au luat intre 9 si 10 la proba orala de romana. O treime din ei, mai precis 2.200, au primit 10 curat. La limbi moderne au fost 4.154 de note peste 9, din care 2.497 de 10. La Liceul de Informatica, una din comisii era cit pe ce sa strice armonia, punind note de 6 si 7. Dar, dupa ce sefa Inspectoratului Scolar Judetean a intervenit, lucrurile au intrat si aici pe fagasul normal. Adica pe fagasul notelor mari pe banda rulanta, al unui simulacru de examen national, cum a devenit bacul de la an la an. V