Tratatul de Neproliferare Nucleara (TNP), care implineste in aceasta saptamana 40 de ani de existenta, a limitat numarul puterilor atomice la noua, insa trebuie revizuit pentru a se adapta actualelor provocari constituite de Coreea de Nord, Iran si Siria, potrivit unor experti citati de France Press. Este necesar ca Statele Unite, principala putere nucleara mondiala, sa ofere un exemplu si sa renunte la arsenalul lor nuclear pentru a da legitimitate tratatului si pentru a favoriza stoparea cursei pentru inarmare nucleara.
Semnat la 1 iulie 1968 si intrat in vigoare la 5 martie 1970, tratatul a fost parafat de 189 de tari. Statele semnatare s-au angajat sa nu obtina bomba atomica. In schimb, le este garantata utilizarea in scopuri pasnice a energiei nucleare. Un statut aparte au cinci state: Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, China si Franta, care aveau deja bomba atomica inainte de intrarea in vigoare a TNP. "Armele nucleare sunt periculoase, indiferent de proprietarul lor", a declarat Daryl Kimball, director al Asociatiei pentru controlul armelor, organizatie care isi propune sa convinga publicul cu privire la necesitatea controlului asupra armamentului. Opinia sa este impartasita si de fostul director al Institutului Indian pentru Studii in Domeniul Apararii, K. Subrahmanyam. "Nu este posibil ca anumite arme sa fie legale pentru unii si ilegale pentru altii. Un astfel de regim nu poate fi o garantie impotriva proliferarii", explica Subrahmanyam intr-un articol. Unul dintre principalele dezavantaje ale TNP il constituie puterea de control limitata. Inspectiile, demarate de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA), sunt efectuate pe baza de voluntariat, iar statele vizate pot controla actiunile inspectorilor. In cel mai rau caz, statele risca discutarea incalcarilor TNP in cadrul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
