Inflatia din zona euro a ajuns la 4% pe an pentru prima data in istoria monedei unice europene. Europa este bulversata de scumpiri. Toate privirile se indreapta spre Frankfurt. Banca Centrala Europeana se pregateste sa majoreze dobanda in aceasta saptamana, asa cum a facut si Banca Nationala a Romaniei joia trecuta.
Bancile centrale au inca impresia ca tratamentul pentru cresterea galopanta a preturilor este scumpirea creditarii, deci accesul mai restrictiv la finantare, dar in randul oficialilor lor creste teama ca arma dobanzilor s-a tocit.
Iar aceasta s-a vazut in decizia FED - banca centrala a SUA - de a nu majora rata dobanzii, in pofida inflatiei de 4,2%.
Grija cea mai mare este ca ar putea surveni o spirala de cresteri de preturi si de salarii care se va opri doar prin somaj.
In Romania, ca urmare a investitiilor straine din ultimii patru ani (35 mld. euro, triplu fata de toata perioada anterioara), piata muncii este in fierbere, iar cuvintele somaj si restructurare nu mai sperie aproape pe nimeni. Cresterea puternica a salariilor an la an, inclusiv in sectorul public, de peste 20% atenueaza efectul scumpirilor.
Nu este cazul in Germania, unde o majorare a salariilor de 1-2% pe an este o victorie pentru sindicate, chiar daca nu reprezinta in mod real o crestere a puterii de cumparare.
Oficialii FMI responsabili pentru Romania au scris in Ziarul Financiar de ieri ca, cel mai probabil, economia romaneasca este la varful ciclului, dupa ce "a inregistrat o crestere robusta pe primul trimestru, toate categoriile de intrari de capital au ramas puternice, iar cresterea salariilor an la an s-a accelerat".
Ei recomanda o politica bugetara "tare", adica un deficit bugetar de maximum 1% din PIB, pentru ca, in cazul unei incetiniri a cresterii economice, statul sa poata prelua rolul de motor prin cheltuielile publice.
Ofic
