Dieta mediteraneana a trezit interesul oamenilor de stiinta pentru prima data in 1958 in urma publicarii rezultatelor unor studii populationale care au aratat faptul ca locuitorii din statele adiacente Mediteranei au speranta de viata cea mai mare. Acest fapt se datoreaza incidentei scazute a bolilor cronice cum ar fi diabetul, obezitatea si afectiunile cardiovasculare. Astfel, modul de alimentatie al acestor popoare a devenit un model de referinta pentru multi nutritionisti.
Dieta mediteraneana are la baza cereale integrale, legume, peste si fructe de mare, seminte oleaginoase (migdale, alune de padure, caju, dar crude), fructe si sucuri din fructe, branzeturi fermentate si uleiuri presate la rece (uleiul de masline). Vinul rosu apare si el in cadrul acestei diete, fiind insa limitat la un pahar pe zi.
Ce contin toate aceste grupe de alimente astfel incat consumate impreuna sa alcatuiasca dieta de patrimoniu UNESCO asa cum isi doresc spaniolii? Iata ca nutritionistii au reusit sa se puna de acord: dieta mediteraneana este exemplul ideal de alimentatie echilibrata. Aceasta dieta contine aproximativ 60% carbohidrati, 30% grasimi si 10% proteine. Carbohidratii provin in principal din cereale integrale, fructe si legume crude, grasimile din uleiul de masline presat la rece, iar proteinele din peste si fructe de mare.
Cerealele: contin fibre solubile si insolubile cu efect antioxidant si antiinflamator, previn constipatia si impiedica proliferarea celulelor tumorale. Amidonul continut in cereale este un carbohidrat lent, care asigura nevoile energetice ale organismului pentru urmatoarele 5-6 ore. Grupul de vitamine B si vitamina E se gasesc din abundenta in cerealele integrale, mai ales in germenii de grau.
Pestele si fructele de mare: contin proteine de calitate superioara (cu toti aminoacizii esentiati), minerale (iod, pota
