E o dimineata insorita de mai, anii '80. Tocmai de aceea, macarale rid in soare, argintii, pe linga Casa Scinteii. Dintr-o Dacia neagra, cu numar mic si sofer, coboara tovarasul Ioan Mihai Rosca, economist de fabrica socialista, absolvent de "Stefan Gheorghiu", sef peste Agerpres, vocea oficiala a poporului. Intra in redactia agentiei de presa a Romaniei socialiste, isi deschide biroul si Scinteia, apoi suna la securistul de serviciu. Tovarasul, de nadejde, ca de obicei, il linisteste: in timpul serviciului lui nu s-a cenzurat nimic deosebit, pentru ca nimeni nu a miscat in front.

Halt, la loc comanda! Ce ati citit mai sus e numai partial fictiune. Adica: nu sint anii ’80, ci ne aflam in plin 2008 , Agerpres s-a chemat pina de curind Rompres (dar acum tocmai a revenit la vechea denumire), redactia se afla tot la Casa Scinteii (denumita, acum, Casa Presei Libere ), cenzura continua, iar securist de serviciu nu mai exista. Pentru ca, acum, rolul lui a fost preluat de Ioan Mihai Rosca , acelasi economist de fabrica socialista, absolvent de „Stefan Gheorghiu“, distribuit in rolul directorului general al Rompres/Agerpres. Singura deosebire fata de vremurile alea e ca noi in anii 2000 chiar nu mai sintem copii si mai avem si alte ziare in afara de Scinteia. Printre care si Academia Catavencu aici de fata, care va descrie cum un politruc securistoid sinistru face legea, in 2008, sub guvernare PNL, in agentia de presa a statului roman.

Pe numele lui de civil Ioan Mihai Rosca , politrucul din fruntea Rompres/Agerpres are rang de secretar de stat si lucreaza in agentia de stiri din 1972. In ’87 face si cursuri postuniversitare la „Stefan Gheorghiu“, iar dupa ’89 maculeaza hirtia unor ziare mici si devine chiar purtatorul de cuvint al lui nea Nicu premieru’ Vacaroiu, parerea lui. Din 2001, dupa revenirea la putere a nenilor Nicu si Nelu si a arogantului