Franta a decis sa-si deschida portile pentru muncitorii din cele opt state est-europene care au aderat la UE in 2004 la 1 iulie, cu un an mai devreme decat era stabilit. Este vorba despre cetatenii Cehiei, Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Sloveniei. Muncitorii romani si bulgari, ale caror state au devenit membre la 1 ianuarie 2007, vor fi supusi in continuare unui regim de exceptie. Odata cu extinderea, Franta, spre deosebire de Marea Britanie, Suedia sau Irlanda, a decis sa impuna restrictii fata de intrarea imigrantilor provenind din noile state membre, cu exceptia celor calificati pe meserii "in criza", care se confrunta cu probleme de recrutare. Potrivit cifrelor oficiale evocate de sindicate, subestimate fata de realitate, peste 70.000 de cetateni din aceste opt state au venit in 2007 in baza unor contracte si aproape 10.000 pe cont propriu. Sindicatele europene au reclamat abuzurile subcontractorilor si utilizarea generalizata a mainii de lucru intermediare la nivel continental. Franta a decis sa-si deschida portile pentru muncitorii din cele opt state est-europene care au aderat la UE in 2004 la 1 iulie, cu un an mai devreme decat era stabilit. Este vorba despre cetatenii Cehiei, Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Sloveniei. Muncitorii romani si bulgari, ale caror state au devenit membre la 1 ianuarie 2007, vor fi supusi in continuare unui regim de exceptie. Odata cu extinderea, Franta, spre deosebire de Marea Britanie, Suedia sau Irlanda, a decis sa impuna restrictii fata de intrarea imigrantilor provenind din noile state membre, cu exceptia celor calificati pe meserii "in criza", care se confrunta cu probleme de recrutare. Potrivit cifrelor oficiale evocate de sindicate, subestimate fata de realitate, peste 70.000 de cetateni din aceste opt state au venit in 2007 in baza unor contracte si ap