Anunţul că de la 1 august Europa Liberă nu va mai emite pentru România nu m-a luat pe nepregătite, dar mi-a stîrnit o imensă părere de rău. Poate că unii dintre dvs n-au ascultat „Şopîrliţa”, cum i se mai spunea, cu simpatie, sau „Radio Şanţ”, cum îi ziceau activiştii de partid şi securiştii, care o ascultau şi ei pînă în 1989. Acest post de radio face parte din nopţile mele de pe cînd aveam 16 ani. După 1990 am putut să-i cunosc, pe rînd, pe unii în România, iar pe alţii la Praga, pe N.C.Munteanu, pe Vladimir Tismăneanu, pe Monica Lovinescu şi pe Virgil Ierunca, pe Nicolae Stroescu-Stînişoară, pe Emil Hurezeanu, pe Liviu Tofan, pe Nestor Ratesh, pe Mircea Carp şi pe Ioana Măgură-Bernard, pe Iosif Klein-Medeşan, pe Victor Eskenaszy, pe Michael Shafir, pe EugenTomiuc, pe Ileana Giurchescu. Îi cunoşteam dinainte pe Gelu Ionescu, care mi-a fost profesor la facultate şi pe Mircea Iorgulescu, de la „România literară” Nu-i amintesc aici pe cei au lucrat sau colaborat la Europa Liberă după 1990. Cu cei mai mulţi dintre ei m-am împrietenit. Cu cîţiva m-am certat cît am fost şef al Biroului din Bucureşti al Europei Libere.

Nu ştiu cîţi dintre ascultătorii acestui post de radio regretă că Europa Liberă nu va mai emite pentru România, oricum nu i-a întrebat, din păcate, nimeni, dar cred că sînt destui politicieni încîntaţi de această decizie. La capitolul celor mai încîntaţi se află cu siguranţă Corneliu Vadim Tudor şi Adrian Păunescu, urmaţi la mică distanţă de Adrian Năstase şi de Gh. Funar. Nu departe e, cred, Ion Iliescu care după 1990 a reproşat în repetate rînduri Europei Libere o „anumită încrîncenare” în ceea ce-l priveşte. Probabil că şi Nicolae Văcăroiu răsuflă uşurat. Într-un singur pachet de satisfacuţi i-aş pune pe Micky Şpagă, pe Rodica Stănoiu, pe Miron Mitrea şi pe Dan Matei Agathon. Cel puţin mulţumit e, cred, şi Dan Voiculescu şi, nu în ultimul rî