Aflăm că "la solicitarea preşedintelui (Traian Băsescu) coridoarele rutiere (autostrăzile) sînt considerate priorităţi naţionale şi europene" (comunicat CSAT din 25 iunie a.c.). Mai mult, Traian Băsescu a precizat că întîrzierile în finalizarea autostrăzilor au un impact negativ asupra economiei naţionale. Nu ne spune dumnealui nici un cuvînt, nu exprimă o minimă remuşcare pentru respingerea de către el însuşi, ca ministru al Transporturilor, chiar şi a ideii de a se construi autostrăzi în România.
1 Aflăm că "la solicitarea preşedintelui (Traian Băsescu) coridoarele rutiere (autostrăzile) sînt considerate priorităţi naţionale şi europene" (comunicat CSAT din 25 iunie a.c.). Mai mult, Traian Băsescu a precizat că întîrzierile în finalizarea autostrăzilor au un impact negativ asupra economiei naţionale. Nu ne spune dumnealui nici un cuvînt, nu exprimă o minimă remuşcare pentru respingerea de către el însuşi, ca ministru al Transporturilor, chiar şi a ideii de a se construi autostrăzi în România.
Lipsa infrastructurilor de bază, în special a autostrăzilor, a fost şi este şi azi motiv de pierdere de investiţii străine importante.
Dacă Ceauşescu a fost un om primitiv, incapabil să înţeleagă importanţa unei reţele moderne de transport rutier şi hotărît de altfel să menţină România în izolare, continuarea aceleiaşi politici anti-autostrăzi pe cînd ţara începea drumul modernizării sale în democraţie a fost o greşeală de neiertat. Ceea ce se putea face încă de la început (anii ’90), chiar fără angajarea garanţiilor statului însă prin concesionarea spaţiilor comerciale aferente autostrăzii (un asemenea proiect pentru construirea de autostrăzi cu o lungime totală de 1.400 km a fost aprobat de guvernul pe care-l conduceam în septembrie 1991, dar nu la propunerea ministrului Transporturilor), astăzi cere cheltuieli în bani şi timp cu mult m
