In antologia umoristica a exceselor birocratiei UE, prima pozitie este ocupata, de multa vreme, de reglementarea curburii castravetelui. Producatorii din cele 27 de state membre sunt obligati sa respecte la unison unghiul de aberatie al legumei respective. Nici macar bulgarii, ultimii si cei mai versati vanzatori de castraveti pe adresa gradinarilor, n-au avut parte de un tratament preferential.
O alta gluma este legata de dimensiunea standard a prezervativelor made in UE. Nici aici abaterile nu sunt admise, desi americanul T.R. Reid, in faimoasa sa „The United States of Europe“, afirma ca englezii i-au surprins pe italieni scurtand lungimea produsului pentru a-l vinde mai bine pe piata interna.
Intr-un interviu aparut in Germania, in urma cu cateva zile, presedintele Comisiei Europene, Barroso, sustine insa un fapt senzational. In dorinta de diminuare a exceselor normativ-umoristice, comisarii au incercat sa renunte la directiva curburii unice a castravetelui, dar s-au izbit de opozitia puternica a guvernelor tarilor membre.
Cu prezervativul inca stam bine. Aici, o cerere similara ar echivala cu cea mai rusinoasa recunoastere a inferioritatii in Europa barbatilor, surclasati numeric de femeile clamand discriminarea.Episodul are ceva simptomatic pentru neintelegerile agravate de „nu“-ul irlandezilor si fentele negationiste ale presedintilor polonez si ceh privind Tratatul de la Lisabona. Irlandezii sunt acum in situatia de a fi reeducati de Franta care a preluat conducerea rotativa a UE. Dar francezii, care si-au intonat semet pe 1 iulie, sub curbura Arcului de Triumf, Marseilleza bastinasa inainte de Oda Bucuriei, au fost primii europeni care in 2005 au respins prin referendum un Tratat constitutional a carui varianta revizuita in jos n-a placut acum altora.
Presedintele Sarkozy parea uimit de contradictia in termeni car
