Pusi la colt de vechea garda a partidului, liderii social-democrati de la Cluj se apara din ce in ce mai agresiv, fortand intr-un fel despartirea de PSD cu gandul la noi proiecte. Strategia lor initiala, care viza descentralizarea PSD, dar si actiunile lor comune cu celelalte filiale ardelene sugereaza interesul tot mai accentuat pentru politici regionale. Vasile Dincu spune din ce in ce mai dezinhibat: "Casa mea e Transilvania", de aceea "profesia mea de politician e tot Transilvania", iar Ioan Rus, liderul Grupului de la Cluj, propunea inca din 2001 "un program social-democrat pentru Transilvania". O eventuala excludere din PSD a reprezentantilor aripii transilvane sub pretextul declaratiilor critice care strica imaginea partidului i-ar putea determina pe acestia sa infiinteze o noua formatiune pe criterii regionale. Spre deosebire de liderii centrali ai PSD pe care-i leaga interesele de clan, intelectualii clujeni sunt socialisti cu doctrina, aliniati la curentele moderne ale stangii. In Europa de astazi, social-democratii europeni sunt cei care sprijina descentralizarea politica si asa-numitul regionalism constitutional: in Marea Britanie devolutia scotiana, prin care s-a creat un parlament regional, a avut loc sub guvernarea laburista a lui Tony Blair, iar in Ungaria regionalizarea politica a fost sustinuta de Partidul Socialist.

Grupul de la Cluj va putea alege, la randul sau, calea regionalista mizand in acelasi timp pe radacinile de stanga, dar o constructie politica de acest fel este nu doar complicata, ci si foarte anevoioasa, mai cu seama ca pentru a deveni eficienta ar fi nevoie de o colaborare explicita cu maghiarii. Liderii social-democrati ardeleni au avut insa in istoria lor recenta inclinatii nationaliste greu de digerat pentru comunitatea maghiara. In 2001, Ioan Rus asigura platforma etatista a partidului sau explicand, in strategia