Potrivit unui proiect de lege iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în curând vom avea, în loc de direcţii agricole şi oficii de consultanţă agricolă, camere judeţene, cu structura naţională aferentă. Proiectul aflat în dezbatere publică lansează pe orbita alegerilor locale şi parlamentare din acest an şi alegerile pentru camerele agricole judeţene. Camera Agricolă Judeţeană va fi formată din 35 de reprezentanţi ai agricultorilor propuşi de asociaţii, grupuri de producători, patronate sau tineri fermieri şi care sunt aleşi prin vot, iar preşedintele va fi agricultor în activitate, potrivit proiectului de lege iniţiat de MADR. Camerele agricole vor fi organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică, înfiinţate în scopul de a reprezenta şi promova interesele populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii şi conexe, cum ar fi agricultură şi producţie alimentară, pescuit, silvicultură sau îmbunătăţiri funciare. Camera Agricolă Judeţeană va fi formată din 35 de reprezentanţi ai agricultorilor, din care 19 pentru persoanele alese dintre cele propuse de asociaţiile de profil. De asemenea, două locuri vor fi ocupate de agricultorii propuşi de patronate, două, de cei propuşi de sindicate şi două, de fermierii independenţi. În egală măsură, două locuri vor fi ocupate de reprezentanţii cooperativelor agricole, trei, de către tinerii fermieri, două, de reprezentanţii consiliilor locale şi câte unul, de reprezentanţii proprietarilor de păduri, staţiunilor de cercetare şi ai medicilor veterinari. Camerele Agricole se constituie în urma alegerilor care se vor face la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale locale, fiind organizate secţii de votare în funcţie de numărul de electori. Fiecare secţie de votare are arondaţi cel puţin 500 de electori, dar nu mai mulţi de 2.000. Potrivit pr