Daca pana in toamna nu se intampla nimic spectaculos, PSD ar trebui sa castige alegerile parlamentare. Analiza de mai jos incearca sa demonstreze acest lucru, plecand de la rezultatele din alegerile locale si de la mecanismul de vot indus de noul sistem electoral, uninominal, prin care ne vom alege viitorul Parlament.
Pe vechiul sistem de vot, cel de lista, actorul principal al campaniei era partidul, iar ceea ce facea diferenta dintre alegerile locale si parlamentare era asa-numitul vot politic. Localele dadeau trendul pe care, pana la scrutinul general, partidele il fructificau sau nu, reuseau sau nu sa-l intoarca, daca acesta nu le era favorabil. Iar ceea ce conta in primul rand erau imaginea de ansamblu si mesajul national pe care partidele reuseau sa le transmita electoratului.
Data fiind si suprapunerea alegerilor parlamentare cu cele prezidentiale, rolul centrului era o data in plus accentuat, candidatul la presedintie fiind in unele cazuri chiar singurul vehicul de tractiune al intregii campanii.
De aici si un anumit ritual constand in nesfarsite turnee in teritoriu ale liderilor nationali, pe care „listacii“ locali ii asteptau ca pe un fel de „moaste“.
Se ducea o adevarata batalie intre filialele judetene de partid pentru a prinde cat mai multe astfel de „inalte vizite“, pe care le organizau cu febrilitate si emotie si pe care le considerau, pe buna dreptate, evenimentele centrale ale campaniei. Si mediatizarea avea acelasi caracter centralizat. Liderii nationali colindau judetele insotiti de cohorte de ziaristi din presa de la Bucuresti, pentru ca-i interesa ca mesajul lor, adresat, teoretic, comunitatii locale, sa ajunga in primul rand in media nationale.
Integral in Cotidianul Daca pana in toamna nu se intampla nimic spectaculos, PSD ar trebui sa castige alegerile parlamentare. Analiza de mai jos ince
