Combinaţia dintre jargonul de cartier şi limba de lemn face casă bună cu mai-marii patriei Se vede treaba că, înainte de a se instala printre betoanele oraşelor, canicula s-a proţăpit
Combinaţia dintre jargonul de cartier şi limba de lemn face casă bună cu mai-marii patriei
Se vede treaba că, înainte de a se instala printre betoanele oraşelor, canicula s-a proţăpit iute în minţile celor aflaţi la butoanele ţării. Primul efect: "Daciada populismului". La startul marii întreceri naţionale s-au înscris toţi liderii politici. Care mai de care incitat şi încântat de întrebarea fatală lansată de preşedinte: "Cum ţinem preţurile în frâu?".
Atât le-a trebuit. Oamenii au plecat din bloc-starturi cu propuneri dintre cele mai deochiate. Toţi chitiţi să scoată bani din piatră seacă şi să-i livreze poporului drept compensaţie antiinflaţie. Pesemne că Traian Băsescu s-a distrat copios ca spectator-moderator al competiţiei demagogice, după ce le-a aruncat nada partidelor.
De la peremiştii lui Vadim, la pelediştii lui Boc sau peneliştii lui Tăriceanu, toţi s-au întrecut în idei geniale menite să umple buzunarele cetăţenilor: ieftinirea motorinei&gazului&energiei, subvenţii, tovărăşie cu Rusia, ajutoare sociale, salarii mărite, pensii majorate mai devreme, aruncarea peste bord a guvernatorului Isărescu, schimbarea lui Mircea Sandu de la FRF (sic!).
Ei, ce ziceţi, fraţi români? Mare-i grădina Domnului, nu? E clar. A început campania de promisiuni pentru alegerile din toamnă şi toţi jucătorii politici cer "să li se dea". Bani şi iar bani. Nu lor, ci oamenilor. Adică votanţilor. Cine dă mai mult, ăla e. Alesul. Votatul. De unde-or scoate atâţia bani, Dumnezeu cu mila...
Căldură mare, monşer! Se simte bine de tot la Ion Iliescu, pasionat mai nou de maneaua politică. Iată că spiritul lui Adi Minune de Vito (noua voce de aur a lumii tri
