O intrebare de bun-simt intr-un an electoral. Dupa o campanie locala intensa, in care s-au "jucat" zeci de mii de posturi in administratiile descentralizate, urmeaza o alta competitie, cea parlamentara, in care miza e situata in jurul a catorva sute de posturi. Pentru fiecare din acestea, sunt puse la bataie fonduri foarte mari, cifrate la un ordin de marime spectaculos, in zona sutelor de milioane de euro. Un calcul simplu arata ca, la cateva sute de locuri in Parlament, exista cel putin o mie de candidati dispusi sa investeasca pornind de la o suma modica, cifrata conform specialistilor la cca 100.000 de euro. Asta inseamna ca cel putin 30-40 de milioane de euro vor fi cheltuite pentru alegerile parlamentare doar de catre candidati. Adaugati si milioanele puse in joc de stat, pentru organizare, precum si cele plusate de conducerile partidelor pentru coordonarea de la nivel central si totalul aproape ca se dubleaza. Pus langa zecile de milioane vehiculate la locale, ajungem la scoruri de-a dreptul impresionante. Nu-i de mirare ca PIB-ul, in acest an, pe prima sa jumatate, a crescut cu cel mai mare procent din ultimii ani. Probabil, tendinta se va mentine si in partea a doua a anului. De altfel, in jurul unui record de 8% a fost cresterea PIB-ului si in ultimul an al fostei guvernari.
Atata vreme cat vorbim de o crestere suplimentara fata de media anuala cu cel putin un procent, daca nu chiar mai mult, trebuie sa ne intrebam daca exista un control al acestei frenezii financiare. Cautarea unui raspuns ne va aduce in fata o situatie de-a dreptul stranie: de peste jumatate de an, Curtea de Conturi functioneaza intr-un continuu provizorat. Curtea de Conturi este singura institutie a statului care are obligatia de a verifica cheltuielile publice. Curtea semnalizeaza neregulile de la aplicarea bugetului la ministere si, foarte important, este singura institutie c
