La sfârŞitul lunii mai şi în prima jumătate a lunii iunie, s-a desfăşurat, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cel de al treilea episod al programului Amprenta, încredinţat dansatorului şi coregrafului norvegian Brynjar Bandlien, stabilit din 2003 la Bucureşti. Amprenta Brynjar Bandlien este un eveniment realizat în parteneriat cu Institutul Goethe de la Bucureşti, cu el încheindu-se şi stagiunea 2007- 2008 de la CNDB. Ca şi în cadrul primelor doua episoade, Amprenta trei a cuprins o suită de spectacole concepute de coregraf şi de invitaţii săi, sub titulatura Zilele Strâmbe, la care s-au adăugat obişnuitele Miercuri lejere, dar şi ateliere, filme şi un Manifest strâmb - toate o pledoarie, mai mult teoretica şi mai puţin artistică, pentru minorităţile etnice şi sexuale, care nu se simt înţelese şi acceptate în spaţiul nostru românesc. S-a dorit, deci, un subiect al vremurilor pe care le trăim, pus în pagină, aşa cum ne spune curatorul acestei Amprente, de artişti cu identităţi "strâmbe". Întrucât însă, între violenţa de conţinut şi incoherenţa de limbaj a textelor şi calitatea spectacolelor este o mare distanţă, ele nu pot fi tratate decât separat.

Pe Brynjar Bandlien l-am cunoscut, în dubla sa ipostază de dansator şi coregraf, şi am scris despre el în paginile acestei reviste, cu zece ani în urmă, când a apărut prima oară pe o scenă românească, în cadrul unei premiere a Companiei Marginalii, intitulată Station Clock. Piesele prezentate atunci erau rezultatul întâlnirii lui cu un grup de dansatori români de dans contemporan, între care Florin Fieroiu şi Manuel Pelmuş, în cadrul unui atelier, devenit ulterior spectacol, produs de Fundaţia Culturală PROIET DCM. Fiecare dintre cei trei mai sus pomeniţi a conceput o piesă coregrafică şi a dansat în coregrafiile celorlalţi doi. Brynjar Bandlien a creat lucrarea Clockwork şi a fost un excelent interpret