ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ

Cîinele şedea în cuşcă cu botul pe labe, ca în manuale. Şi, la fel ca în manuale, stăpînul bătuse deasupra găurii inscripţia: Cuşca cîinelui.

ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ

Moto:"Trăim în România, şi asta ne ocupă tot timpul‘‘ - Mircea Badea, realizator tv

Scenă în părculeţul din Centru, deja plin de lume şi cîini. Codiţă, dulăul uriaş, înspăimîntînd pînă şi pe luptătorii antitero, a dat nas în nas cu Victorel, un căţeluş ca o păpuşă, genul de cîini cu stăpîne singure şi bătrîne. Dînd curs firii sale arţăgoase, Victorel se zbîrleşte, gata de atac. Luat prin surprindere, Codiţă e descumpănit. Ca orice animal disproporţionat de mare, e leneş la minte. Gîndeşte greoi şi pînă se pune în mişcare, orice adversar mai agil, chiar dacă mai mic, îl poate da peste cap. Aşa se întîmplă şi acum. Codiţă o ia la fugă. Spre hăhăiala generală a celor de pe bănci, nişte pierde-vară de prin împrejurimi.

IMAGINE. Cîinele şedea în cuşcă cu botul pe labe, ca în manuale. Şi, la fel ca în manuale, stăpînul bătuse deasupra găurii inscripţia: Cuşca cîinelui.

DINGO. O cetăţeancă scundă, cu cracii pantalonilor ajungîndu-i doar pînă deasupra gleznei, de parcă ar trage-o cineva de cap în sus, ţine în lesă un dulău flocos, care tot caută ceva în iarba bătrînă a gazonului. E sîmbătă seara. Un grup de copii coboară gălăgioşi dintr-un autocar turistic. Au fost pînă la Mirceşti să vadă Casa lui Alecsandri. Pe terenul liceului de vis-à-vis se desfăşoară un atractiv meci de fotbal. Gardul înalt, de piatră, cu streaşina de ţiglă roşie, ascunde pe jucătorii înfierbîntaţi, de la care ajung pînă aici doar răcnetele. Pe crengile copacilor spînzură, ca în nişte cuiere naturale, pantalonii şi cămăşile jucătorilor. Un cetăţean purtînd o cămaşă cu mîneci scurte şi o curea pusă strîmb, răsucită la spate, ca o frînghie, se aprop