Spania, echipa cu jucătorii cel mai bine cotaţi pe piaţa transferurilor, şi-a confirmat valoarea la Euro 2008 şi pe teren, reuşind să cucerească trofeul. Sursa: Reuters

Fotbalul se află într-o epocă în care nu mai este doar un simplu sport, ci o industrie complexă aflată sub spectrul banilor. Jucătorii se plimbă de la o echipă la alta în schimbul unor sume ameţitoare, iar salariile sunt de-a dreptul fabuloase. Campionatul European din Austria şi Elveţia a confirmat că unii jucători merită toţi banii, în timp ce alţii au cote de piaţă nejustificat de mari. Cea mai scumpă echipă de la Euro, cu un lot valorând în total 381 de milioane de euro, Spania a dovedit veridicitatea zicalei „dai un ban, dar stai în faţă“.

Spaniolii au stat în faţa tuturor, câştigând trofeul european de o manieră categorică şi arătând tuturor de ce vedetele Fernando Torres, Fabregas, David Villa, Xavi Hernandez şi Casillas au preţuri piperate pe piaţa transferurilor.

Francezii şi italienii, preţioşi doar pe hârtie

Turneul final a avut şi dezamăgiri. Echipe cu fotbalişti pentru care s-au plătit sume de ordinul zecilor de milioane de euro s-au regăsit în coada clasamentului sportiv. Aflaţi pe locul doi, respectiv trei în clasamentul financiar, italienii şi francezii au apărut pe gazon ca nişte fotbalişti second-hand, ducându-şi echipele în coada clasamentului sportiv. Staruri precum Toni şi Pirlo, în cazul Italiei, sau Ribery şi Henry, în cazul Franţei, jucători cotaţi la circa 30 de milioane de euro, au fost egali în teren cu Florentin Petre, de exemplu, cotat la 750.000 de euro de site-ul de specialitate transfermarkt.de.

În schimb, nemţii au arătat din nou că gestionarea eficientă a resurselor, chiar şi când acestea sunt modeste, te poate împinge spre vârful piramidei. Germania este abia pe locul cinci în clasamentul financiar, dar