Cristian Hadji-Culea, contestat de toata presa ieseana, a trecut totusi testul MCC si declara: In ultima vreme au aparut foarte multe articole care va vizeaza, unele dintre ele referindu-se la refacerea cladirii Teatrului National. Ati ajuns unul dintre cei mai neiubiti directori de institutii culturale din Iasi. Ce s-a intimplat? Cum ati ajuns atit de neiubit de jurnalisti? Marea problema si pentru mine anul acesta a fost tot cladirea teatrului. Probabil ca unii stiu, altii nu, dar pina acum un an reconstructia teatrului a fost sustinuta din fondurile Guvernului Romaniei. Incepind de acum un an, printr-o lege speciala, toate institutiile de cultura care fac parte din patrimoniul national, printre care se numara si Teatrul National din Iasi, au trecut pe un alt tip de finantare, europeana, prin Ministerul Culturii. S-a constatat, dupa o vreme, in discutiile dintre Ministerul Culturii si Europa, ca tipul de contract pe care il are Teatrul National din Iasi nu mai este uzitat in Europa. Este vorba de un contract din 1998 pentru care nu e nimeni de vina, nici conducerea de atunci a teatrului, nici cea din minister. Deci nu acuza nimeni dezastruoasa mostenire. Nu. Era un tip de contract care nu prevedea in proasta finantare din acea epoca nici o suma si nici o data de finalizare pentru reconstructia teatrului. Deci era un contract deschis la orice suma si la orice timp, care, mi s-a explicat, nu mai e acceptabil. Ca atare, trebuia gasita o formula prin care acest contract sa poata fi denuntat. Cu echipe de juristi, am stat si eu, si unitatea facuta de minister special pentru a gestiona aceste refaceri - pentru ca e vorba nu numai de Teatrul National din Iasi, ci si de cel din Cluj, de muzeele de arta si de istorie din Bucuresti, deci o suma destul de mare de cladiri de importanta nationala. Singurii care aveau acest tip de contract eram noi. S-a gasit pina la sfirsit - a