Prezent la Moscova, la conferinţa pe tema celor o sută de ani de la "fenomenul Tungusk", Dumitru Dorin Prunariu oferă în premieră informaţii despre acest subiect. Interviul cu fostul

Prezent la Moscova, la conferinţa pe tema celor o sută de ani de la "fenomenul Tungusk", Dumitru Dorin Prunariu oferă în premieră informaţii despre acest subiect.

Interviul cu fostul preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române a avut loc prin telefon. "O conferinţă internaţională cu specialişti din America, Italia, Austria şi alte ţări europene, cu oameni de ştiinţă care au un aparat matematic, fizic, biologic, vine cu cercetări de ultimă oră. Am înţeles de la ruşi că rezultatele se vor publica", a declarat Prunariu. Pe 30 iunie 1908, un asteroid care a căzut în regiunea siberiană Tungusk a ars pădurea pe o suprafaţă de 20 de kilometri.

- Ce află nou oamenii de ştiinţă, dar şi publicul despre fenomenul Tungusk?

- Interesante sunt rezultatele cercetărilor echipei de italieni care au studiat un lac aflat la câţiva kilometri de locul dezastrului. Se presupune că lacul s-a format ca urmare a impactului cu o bucată care s-a desprins din corpul cosmic. Lacul are formă conică şi nu este semnalat pe hărţile dinainte de 1908. Anumite elemente datează doar din anul 1908, anul impactului.

Analizele efectuate pe solul de pe fundul lacului arată că după 1908 sunt sedimente de polen, înainte de 1908 nu este niciun sediment organic. Cel mai important lucru: prin simulare pe calculatoare foarte puternice s-a stabilit cu precizie modul cum a intrat acel corp ceresc în atmosfera terestră. În atmosferă, s-a dezintegrat. Dacă era cometă sau meteorit, nici acum nu se ştie.

Chiar dacă era un meteorit solid, la viteza de 20 km/s, unda de şoc a transformat atmosfera din spatele lui într-un mediu fierbinte care a dus la dezintegrarea materialului. Pe măsură ce se apropia, se p