Patru romani din zece au luat credite de la banci si jumatate din acestia au restante.
Unii au restante minuscule, nascute, mai degraba, din neglijenta functionarilor, altii, in schimb au de dat inapoi sute de mii, ba chiar milioane de euro, pentru a nu vorbi decat despre rau-platnicii obisnuiti, romani carora le-au luat ochii masinile si casele de pe piata de nu le mai pot duce!
Acuma, desigur, indiferent cat de tentant ar suna asemenea oferta, cand te duci sa iei atatia bani de la banca ar trebui, in primul rand, sa cercetezi cu atentie buzunarele si mai ales captuseala lor, ca pe-acolo se scurg micile economii si tot acolo apar marile gauri. Lucrurile sunt simple in cazul romanilor cu putini bani, caci cu cat mai putini, cu atat mai usor de gospodarit. Complicatiile apar in cazul celor care au venituri de mii de euro si platesc rate deopotriva. In multe dintre gospodariile romanesti, venitul familiei este injumatatit lunar de plata ratelor si dobanzilor la banca.
Este cert ca saracia romanilor a inceput sa devina relativa si ar trebui redefinita de economisti. Indicatorii bancari o demonstreaza. Cresterea economica a inceput sa adauge la cosul zilnic al romanului diverse produse la care nici nu s-ar fi gandit acum 10 ani. Saracia de care se plang, conform statisticilor, circa 80 la suta dintre romani, este dublata de o crestere geometrica a vanzarilor de masini la prima mana si de o explozie a pietei de tehnologie performanta. De asemenea, cine merge la hipermarket va constata cu propriii ochi ca au crescut si numarul de clienti si cantitatea de marfa oferita si vanduta. In ciuda afirmatiilor ca marile magazine ne ard la pret, zi de zi ele sunt inconjurate de lanturile umane ale cumparatorilor. Salariile au inceput si ele sa creasca, poate nu pe-atat de zgomotos ca pretul la unele marfuri si servicii. Pe scurt, economia casnica isi schimba pa
