Scandalul izbucnit între sindicate, guvern şi patronate este abia la început. Sursa: Zoltan Lörencz
Salariul minim pe economie este, în acest moment, un cartof fierbinte aruncat din mâinile guvernului în cele a patronatelor, care ajunge apoi la sindicate şi se reîntoarce la guvern. Deşi declară că nu au nimic împotriva majoră rii salariului minim, ba chiar că susţin măsura, sindicatele, patronii şi ministrul muncii par a fi în căutare, mai degrabă, de piedici decât de soluţii.
Stabilit de la începutul anului la 500 de lei pe lună, salariul minim brut garantat pe ţară a devenit un motiv de dispută între cele trei părţi din cauza unui articol neclar din Hotărârea de Guvern 1507 din 2007. Textul actului spune că, „începând cu 1 iulie 2008, salariul de bază minim brut garantat în plată va fi de 540 lei lunar, (...) în condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creş- terea produsului intern brut, ţinta de inflaţie, precum şi nivelul productivităţ ii muncii“. În aceste condiţii, sindicatele îşi cer drepturile, în timp ce guvernul şi angajatorii privaţi dau din umeri, cu toate că susţin că şi la stat, şi la privat, angajaţii primesc salarii mai mari decât nivelul minim.
Păcuraru încearcă să iasă din ecuaţie
Motivele pentru care statul nu poate creşte acum salariul minim, enunţate de ministrul muncii Paul Păcuraru, erau, recent, presiunea inflaţionistă, creşterea automată a unor ajutoare şi indemnizaţii calculate în funcţie de salariul minim şi impactul pe care îl va avea asupra salariilor din sectorul privat, care vor trebui majorate.
La nici două săptămâni de la discuţia cu sindicatele şi patronatele, ministrul muncii încearcă să-şi ia definitiv mâna de pe salariul minim. El vrea să nu mai existe nicio legătură între indemnizaţii şi v
