Primarul nu vrea deocamdată să plece din Sibiu, dar, teoretic, consideră că atât funcţia de premier, cât şi cea de preşedinte al României ar reprezenta o provocare. Sursa: Cosmin Marinescu

Ioana Lupea: Cum se obţin în Ardeal unanimităţile?

Klaus Johannis: Ca şi în altă parte, convingând oamenii de o treabă bună.

Mircea Marian: Noi zicem că în sud se obţin cu mici şi bere, generic vorbind.

Nu cred. E un fenomen supraevaluat.

M.M.: A contat faptul că aţi făcut ceva pentru comunitate sau faptul că aţi avut şi contracandidaţi slabi?

Cred că ecoul pozitiv se datorează muncii pe care am depus-o şi ideilor cu care am venit în administraţia sibiană. Candidaţi slabi, dv. îi calificaţi astfel.

I.L.: Dar dv. cum îi calificaţi?

Trăiesc cu impresia că partidele nici nu au dorit să cucerească Primăria Sibiului, dându-şi seama că ar avea şanse puţine. A fost puţin o competiţie proformă.

I.L.: Ce s-a schimbat fundamental în viaţa sibienilor, în mandatul dv.? Locuri de muncă, infrastructura oraşului, vizibilitatea şi atmosfera oraşului.

M.M.: În privinţa investiţiilor şi a locurilor de muncă, înţeleg că oraşul e suprasaturat, din moment ce nu se mai găsesc terenuri pentru Mercedes.

N-au găsit niciunde în România. Nu vreau să deturnăm discuţia spre Mercedes. A fost o tatonare, nu a fost o intenţie de investiţie. Da, este adevărat că avem şomaj practic zero şi că terenurile în Sibiu şi din jurul Sibiului sunt relativ scumpe. Asta nu înseamnă că nu o să avem investitori sau investiţii. Dar o să avem puţini investitori care investesc extensiv, pe suprafeţe mari şi cu forţă de muncă slab plătită. Vom avea investiţii în domeniul high-tech, servicii, servicii financiare, asigurări, turism, domenii care nu cer nici terenuri mari, nici zeci de mii de oameni, ci forţă de muncă relativ