Rata fertilităţii - 1,3 copii la o femeie – constantă de 13 ani
Experţii spun că un set de politici sociale coerente ar putea schimba cifrele
Majoritatea copleşitoare a românilor şi-a luat gândul de a mai avea urmaşi. Conform primului studiu axat pe generaţii şi gen, peste 70% dintre cuplurile chestionate au declarat că nu îşi doresc deloc copii sau că nu mai vor alţi copii. Printre aspectele determinante în luarea acestei decizii se numără situaţia financiară, mai exact munca plătită a femeilor, deorece ele au cel mai mult de suferit în urma unei naşteri şi au dificultăţi la reîncadrarea în muncă. Dacă în 1989 rata totală a fertilităţii – adică numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă – era de 2,2, valoarea ei a scăzut la 1,3 în 1995 şi, de atunci, se menţine constantă.
Fenomenul de scădere accelerată a natalităţii a afectat majoritatea ţărilor civilizate. State altădată mari, precum Germania şi Italia, riscă să-şi reducă populaţia la jumătate în următorii 50 de ani, tocmai din cauza acestui fenomen. Studiul “Generaţii şi gen” a fost realizat de INS în colaborare cu UBB şi Fondul ONU pentru Populaţie, pe un eşantion reprezentativ de 10.000 de bărbaţi şi femei cu vârste între 18 şi 79 de ani.
Soluţii pentru stimularea natalităţii - locuinţe sociale şi creşe pe banii angajatorilor
În aceste condiţii, spun experţii, se impune un set de politici sociale coerente. Autorităţile, sociologii, psihologii, statisticienii şi demografii prezenţi la seminarul “Fertilitatea în România, între intenţie şi declin” şi-au dat părerea şi au ajuns la concluzia că statul român trebuie să faciliteze accesul tinerilor la locuinţe şi să înfiinţeze mai multe grădiniţe cu orar prelungit. Dacă mamele îşi ştiu copiii într-un loc sigur, ele vor putea să meargă liniştite la muncă. O altă măsură în beneficiul cuplurilor ar fi înfiinţare