Aproape trei sferturi dintre cuplurile din România nu mai vor copii. Principalul motiv al fenomenului este lipsa banilor. Aceasta este doar una din concluziile îngrijorătoare ale unui studiu realizat de Fondul ONU pentru Populaţie. De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare care asigura înlocuirea generaţiilor, rata totală a fertilităţii a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în 1995 şi s-a menţinut constantă până în prezent. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape un copil la o femeie faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

Emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei, intensificarea fenomenului de migraţie, reducerea influenţei normelor culturale, creşterea mobilităţii sociale, sporirea cheltuielilor pentru creşterea şi educarea copiilor, incertitudinea şi stresul sunt tot atâţia factori care au dus la scăderea natalităţii. Perceperea diferită a existenţei, care ajunge să fie caracterizată de individualism şi consumism, influenţează de asemenea numărul de copii aduşi pe lume. În urma datelor obţinute specialiştii vor elabora o serie de măsuri care să pregătească România pentru tendinţa clară de scădere şi îmbătrânire a populaţiei. Printre acestea se numără: înfiinţarea grădiniţelor şi a creşelor de către angajator pentru ca părinţii să fie aproape de copii, dar şi a grădiniţelor cu program prelungit. Alte măsuri care ar putea duce la creşterea natalităţii se referă la condiţii mai bune de viaţă, la facilitarea accesului tinerilor la locuinţe, la creşterea accesului şi calităţii serviciilor medicale.

Rezultatele cercetării "Generaţii şi Gen" stau la baza unei serii de seminare tematice, seminarul „Fertilitatea în România, între intenţie şi declin” fiind al doilea dintre ele.

(15:55)