» La 43 de kilometri de Sibiu, pe drumul ce duce spre Brasov, in lunca Oltului la Carta, se afla ruinele uneia dintre cele mai frumoase si mai impozante biserici fortificate din Transilvania, dar, in acelasi timp, una dintre cele mai putin cunoscute. Fosta manastire cistericiana Carta este considerata unul dintre cele mai vechi si mai importante monumente ale goticului timpuriu din aceasta parte a Europei.
Manastirea a fost intemeiata de calugarii cistericieni (ordin calugaresc originar din Franta) in 1205-1206 si a fost construita sub forma de cruce. Fosta manastire este astazi biserica pentru comunitatea evanghelica din Carta.
Datarea relativ exacta a intemeierii acestei manastiri cisterciene este facilitata de un document emis in Cancelaria regala maghiara in anul 1223. Din textul acestei diplome regale rezulta ca teritoriul pe care a fost fondata si construita abatia Carta – delimitat de raul Olt la nord, raul Arpasu la est, raul Cartisoara la vest si Muntii Fagaras la sud – i-a fost donat de catre regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) lui Benedict, voievod al Transilvaniei. Dupa jumatatea secolului al XIII-lea, in imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, manastirea cisterciana a fondat asezarea Carta (Kerz), cunoscuta si sub vechea denumire de Carta Saseasca, iar pe Valea Hartibaciului, langa Agnita, a intemeiat localitatea Apos (Abtsdorf), asezari populate cu sasi.
Viata austera si plina de restrictii
Cistercienii aveau un stil de viata plin de restrictii. "Nu aveau voie sa faca foc, nu aveau voie sa manance carne, vorbeau doar strictul necesar", spune preotul evanghelic din Carta, Reger Michael. Munceau de dimineata pana seara in interesul laicilor, pe care-i tineau la curent cu toate descoperirile lor. Calugarii au adus cu ei soiurile de vita nobila din Burgundia. O legenda spune ca singura lor sursa de
