Romanii urmaresc stiri cu teme sociale si meteo, nu tin cont de diferentele care apar intre informatii sau opteaza pentru varianta postului preferat, afirma ca violenta de la televizor ii poate influenta pe ceilalti, dar nu si pe ei insisi, sunt deranjati de publicitate, iar cei pana in 20 de ani acorda votul de incredere internetului in defavoarea televiziunii.
Acestea sunt doar cateva dintre concluziile unui studiu realizat de Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), in colaborare cu IMAS, care si-a propus evaluarea nivelului de competenta in mass-media prin intervievarea unui esantion reprezentativ - pentru populatia cu varsta intre 15 si 65 de ani - de 1037 de persoane din mediul urban. Rezultatele au fost prezentate in cadrul unei dezbateri intre AMP si invitati din mass-media si mediul academic, la sediul agentiei.
Ce fel de stiri urmarim?
In topul preferintelor de continut al stirilor se plaseaza temele sociale (educatie, sanatate) si informatiile meteorologice (aproximativ 70% dintre respondenti), urmate de viata sportiva(45%) si evenimentele din viata unor oameni obisnuiti (44%). Viata politica si temele economice sunt devansate de viata mondena si stirile externe.
In randul tinerilor, pe primul loc se situeaza stirile mondene (32%), urmate de cele sportive(34%) si cele utilitare (14%).
Participantii la dezbatere au discutat despre tendinta de tabloidizare a presei serioase si despre dezvoltarea accentuata a fenomenului de senzationalism. Cu totii au cazut de acord ca este necesara educarea publicului consumator de mass-media si accentuarea capacitatilor sale de selectie, astfel incat butonul pe care il apasa telespectatorul pe telecomanda sa fie factorul de cenzura al senzationalismului.
Mircea Toma, presedintele AMP a explicat necesitatea echilibrarii "foamei de senzational" a publicului, i
