Interesul stârnit de lemnul de brad din pădurile Apusenilor a făcut ca, în ultimii ani, suprafeţe tot mai mari să fie defrişate, fără a apărea ceva în locul miilor de arbori tăiaţi.

Interesul stârnit de lemnul de brad din pădurile Apusenilor a făcut ca, în ultimii ani, suprafeţe tot mai mari să fie defrişate, fără a apărea ceva în locul miilor de arbori tăiaţi.

Rupţi de vânt, furaţi de hoţi, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce în ce mai mult loc unor zone golaşe şi în judeţul Cluj.

Într-un singur an au fost tăiaţi mai bine de 30.000 de metri cubi de brad. O parte din această cantitate a fost doborâtă de o furtună puternică, însă marea problemă o reprezintă furturile care par a nu putea fi controlate.

Localnicii din Băişoara susţin că autorităţile locale sunt în complicitate cu cei care au prădat pădurile Apusenilor.

În acelaşi timp, cei care se ocupă de acest caz afirmă că autorii jafului nu pot fi identificaţi, iar singurul condamnat este pădurarul, din cauza "neglijenţei în serviciu".

În localităţile Băişoara şi Ocoliş, judeţul Cluj, peste o mie de hectare de fond forestier au dispărut începând cu anul 1990 şi până în prezent din cauza furturilor

Suprafeţe tot mai extinse din pădurile Băişoarei rămân pustii din cauza furtunilor puternice, dar mai ales a furturilor considerabile de lemn de brad.

Rupţi de vânt, furaţi de hoţi, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce în ce mai mult loc unor zone golaşe şi în judeţul Cluj.

Pădurile din Băişoara, localitate aflată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, au încasat prima mare lovitură după retrocedarea terenurilor, imediat după Revoluţie. Noii proprietari, aproape 300 de familii, au valorificat lemnul de pe sute de hectare, dar au uitat să planteze alţi copaci, deşi legea