OFICIAL, LE MERGE BINE ● Mina de la Crucea – leucemie, cancer, boli de inimă
Crucea e ultima mină de uraniu funcţională de la noi din ţară. Oficialităţile şi conducerea minei spun că nu sînt probleme de mediu, iar minerii se plîng de toate bolile pămîntului.
După primul panou cu "Acces interzis" de pe drumul care leagă satul de mină, un bărbat sare ca ars, făcînd semne. Oprim. Paznicul trece agitat podul de lemn de la punctul de control, lăsînd în urmă doi tovarăşi în pantaloni scurţi, care se scobesc în dinţi în faţa unor resturi de mîncare.
"E interzis, e interzis", ţipă paznicul. E un băieţandru speriat, cu ochelari cu multe dioptrii. Şi-a tras repede pe el o haină vişinie care-l etichetează ca asigurator al securităţii în zonă.
Mina de uraniu e zonă de securitate clasa I. Deci nimeni nu poate intra să fure minereul, dar eu oricum aş paria că n-are chef nici un mare hoţ internaţional de material radioactiv să dea la tîrnăcop şi să care cu roaba, aşa cum fac minerii, ca să obţină preţiosul zăcămînt.
TOATE "BUNE". În sat, la Crucea, oamenii sînt vorbăreţi. Pensionarii şi văduvele care primesc pensie de urmaş după soţii care au lucrat în mină au gura slobodă, că n-au ce pierde. Actualii angajaţi vorbesc şi ei, dar fără să-şi spună numele. "Nu mi-e teamă că mă dau afară, dar mă mută pe undeva unde e şi mai greu", ne explică unul dintre mineri.
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Suceava, care are în responsabilitate şi mina de la Crucea, în zonă nu există elemente de îngrijorare. Apa nu e afectată, solul nu e afectat, cazurile de cancer înregistrate sînt în grafic. Nimic anormal.
Se crucesc oamenii din Crucea, cînd aud de atîta normalitate oficială. Minerii scot din memorie, unul după altul, cazuri de colegi morţi. "Leucemie, cancer, inimă, ficat. Asta te termină la uran
