Zeci de mii de oameni vin în rezervaţia din Scorţoasa să vadă bulele de gaz care au străbătut peste 3.000 de metri din adâncul pământului până la suprafaţă. Sursa: Cosmin Marinescu

1 /.

Vaaaaai, îmi doresc de o viaţă să ajung acolo. Dacă se aude cum clipocesc, să mă suni să ascult şi eu“, spune o prietenă, auzind că plecăm la Vulcanii Noroioşi. Fascinaţia faţă de vulcani îi cuprinde pe toţi, femei, bărbaţi, copii, tineri sau vârstnici. Cu toţii vin cu aşteptări mari la Rezervaţia naturală „Vulcanii Noroioşi“ din Scorţoasa, comuna pe raza căreia şi-au stabilit reşedinţa permanentă, şi pleacă de acolo încântaţi. Săptămânal, circa 400 de vizitatori merg la Vulcanii Noroioşi, mai ales în timpul weekendului. Potrivit custodelui rezervaţiei, Nicolae Roşu, lunile de vârf ale anului sunt iulie şi august. Recordul s-a înregistrat pe 1 Mai, când au fost tăiate 1.700 de bilete de intrare. De la 1 mai 2006, circa 50.000 de turişti au venit la vulcani. Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor a crescut odată cu refacerea drumului de acces, derulat cu finanţarea Consiliului Judeţean Buzău.

„Vulcanii Noroioşi din zona Berca sunt unicat în felul lor. Nicăieri în lume nu există zone cu atâţia vulcani noroioşi fosili sau activi şi cu atât de multe forme tipice“, spune Ana Dica, autorul ghidului „Vulcanii Noroioşi din zona Buzăului“.

Spre pustiul din pădure

Traseul porneşte de la ieşirea spre Braşov din municipiul Buzău, pe DN 10. După 20 de kilometri, pe raza localităţii Sătuc, un marcaj explicit indică un viraj la stânga. După ce stai la coadă pentru a trece podul în reparaţii de peste pârâul Sărăţel, mai sunt de parcurs circa 18 kilometri până la parcarea din faţa rezervaţiei Pâclele Mici.

Cu imaginea din manualul de geografie sau din videoclipul Iris în cap, drumul către Vulcanii Noroioşi pare cu totul anapoda. T