MApN era obligat să tranşeze chestiunea prin legea transparenţei democratice. N-a făcut-o. Şi n-a făcut-o pentru că în România de azi transparenţa îşi spune cuvîntul doar cînd vor Ei.

Curtea de Apel Bucureşti a dat luni, 30 iunie 2008, sentinţa definitivă şi irevocabilă în ceea ce s-ar putea numi Procesul mormintelor lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu. Prin această sentinţă, MApN e obligat să-i prezinte lui Valentin Ceauşescu şi lui Mircea Oprean dovezi certe care să ateste dacă soţii Ceauşescu au fost îngropaţi în Cimitirul Ghencea.

Am abordat subiectul la Zig-Zag cu Ion Cristoiu, de la Antena 3, duminică, 6 iulie 2008, împreună cu generalul în rezervă Ion Panaitescu, fost şef al Parchetului Militar, actualmente avocat.

La 10 martie 2005, Zoia Ceauşescu a acţionat în judecată MApN şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, cerînd deshumarea părinţilor săi şi efectuarea unei expertize medico-legale.

Am convenit cu generalul Ion Panaitescu faptul că Zoia Ceauşescu era îndreptăţită la o asemenea cerere. Alături de Valentin Ceauşescu, ea a reclamat ACCU posibilitatea să-şi dezgroape părinţii şi să-i mute într-o altă parte a Cimitirului Ghencea Civil, într-un loc concesionat de Administraţie. Pe drept cuvînt, ACCU a refuzat, motivînd că în registrul cimitirului nu figurează ca îngropaţi acolo Nicolae şi Elena Ceauşescu, ci doi bărbaţi, Dan Popa şi Vasile Ionescu, ofiţeri în rezervă. Nici să îngrijească mormintele nu putea: atît oficial, cît şi neoficial, rezulta că acolo nu sînt părinţii ei. MApN, al cărei angajat generalul Corneliu Bogdan s-a ocupat în decembrie 1989 cu procurarea locurilor de la Administraţia Cimitirului Ghencea Civil, era singura instituţie în stare să deblocheze situaţia.

Din toate punctele de vedere: creştin, uman şi democratic, solicitarea Zoiei Ceauşescu era legitimă.

@N