Dacă ziua de azi, în istorie, nu prea a fost darnică cu artiştii (aproape nici un artist cunoscut nu are ca dată de naştere 8 iulie), în schimb, parcă prin compensaţie, pe 7 iulie s-au născut numeroase personalităţi ale culturii universale.

Printre aceştia scriitorul şi filosoful german Lion Feuchtwanger, pictorul francez de origine rusă Marc Chagall, poetul sovietic Vladimir Maiakovski, regizorul şi producă torul american George Cukor, actorul şi regizorul italian Vittorio de Sica, compozitorii Gian-Carlo Menotti, Hans Eisler, Gustav Mahler etc.

Chiar dacă aş putea fi acuzat de subiectivism, alegerea mea pentru omul zilei se îndreaptă către un muzician, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai influenţi compozitori şi dirijori ai timpului său: Gustav Mahler.

Născut în Boemia în 1860, într-o familie cu 12 copii, Mahler avea să cunoască faima relativ repede, fiind numit director al Operei din Budapesta şi, la doar 37 de ani, director al Operei din Viena, post care îl propulsa în poziţia de cel mai important muzician al Imperiului. Aici s-a impus prin politica sa repertorială, prin talentul său dirijoral, prin strălucirea pe care a căpătat-o Opera în cei zece ani în care a condus-o într-o manieră autoritară. În 1907 a plecat în Statele Unite, împreună cu soţia sa Alma (cu 20 de ani mai tânără). A fost angajat ca dirijor la Metropolitan Opera şi apoi la New York Philharmonic Orchestra. A murit la 50 de ani şi a fost înhumat la Viena, în Cimitirul Grinzing, alături de fiica sa, micuţa Maria Anna „Putzi“ (dispărută la doar 4 ani). La înmormântare a izbucnit o furtună teribilă, potolită brusc de razele soarelui, apărute exact când sicriul marelui artist a fost coborât în locul de veci.

Mahler a rămas în istorie prin muzica sa, fiind socotit printre cei mai importanţi compozitori ai unei etape istorico-stilistice complexe, cu