Parteneri pe scenă, parteneri şi dincolo de ea. S-au cunoscut la repetiţii, când chipul de femeie frumoasă al lui Mimi l-a făcut pe Iancu să renunţe la obiceiul său de a schimba nevestele la foc automat. I-a jurat iubire aşezându-se în genunchi, de faţă cu tot colectivul teatrului, apoi s-a însurat cu ea. A cincea şi ultima nevastă.Acasă la Maria, alias Mimi, şi Iancu Goanţă. El, actorul Teatrului Naţional craiovean, tocmai a împlinit 80 de ani. Are un chip liniştit şi vorba molcomă, calmă. Se ridică uşor de pe canapea să-şi întâmpine oaspeţii, zâmbind fericit când îşi vede copiii intrând pe uşă. Dan şi Paul. Nici unul nu le-a călcat pe urme. Dar n-au ajuns nici gunoieri sau mecanici de locomotivă, cum îşi doreau când erau mici. În sufrageria apartamentului de bloc, biblioteca din stânga e acoperită cu fotografii alb-negru din piesele de teatru în care a jucat Iancu Goanţă, fie singur, fie alături de soţie: „Ce emoţii aveam atunci! Dublu! Şi pentru mine şi pentru ea. Să ştiţi că de multe ori evitam să jucăm în aceeaşi distribuţie“, îşi aminteşte aruncând o privire către poze. Nici nu-şi imagina, la 14 ani, când a jucat prima dată într-o piesă, la şcoală, în „Ivan Turbincă“, să ajungă actor. „Nici tata nu voia să audă. Zicea: «Ce, vrei să te faci saltimbanc?». Când am terminat liceul şi am plecat la facultate, i-am spus că mă duc la Cluj, să mă înscriu la Istorie şi Geografie. Şi aşa am făcut, dar am dat şi la Conservator. Am întâlnit acolo un profesor care era tot din Oltenia şi care, după ce m-a ascultat într-o sală, să vadă ce pot, m-a dus la rector şi i-a spus: „Îl iau la mine la clasă şi-l fac actor. Şi, mai târziu, când mi-a oferit conducerea o bursă de patru ani în fosta URSS, la... Climatologie, tot el m-a oprit: «Stai, mă, aici! Ce, vrei să te-mpuşte ăia pe-acolo? Stai şi fă-te actor!». Şi am rămas. Nu m-am mai făcut climatolog“.

Iancu o cucereşte