După o adevărată odisee politică ce durează de trei ani şi a culminat cu ruperea relaţiilor diplomatice, comunicarea la nivel înalt dintre Franţa şi Siria a fost reluată. De ajutor a fost şi alegerea unui nou preşedinte în Liban, considerat de multe ori „terenul de joacă” al Siriei. Însă punctul crucial a fost invitaţia lansată de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, omologului său sirian Bashar Al-Assad, în vederea participării atât la summitul Uniunii pentru Mediterana, cât şi la festivităţile dedicate zilei naţionale a Franţei.

Preşedintele sirian a salutat „ruptura” din politica Franţei faţă de ţara sa şi, mai mult, a invitat Parisul să-şi asume un rol direct în eventualele negocieri dintre Siria şi Israel, o ocazie numai bună pentru liderul francez să-şi creeze imaginea de pacificator, noua linie politică afişată de Sarkozy drept „mai realistă”, corespunzând „mai mult intereselor ţărilor noastre”. Totuşi, „dezgheţul” dintre cele două state nu a fost văzut de toată lumea cu ochi buni. Relavantă este poziţia fostului preşedinte Jacques Chirac, care a anunţat că nu va fi prezent la tradiţionala defilare de 14 Iulie, ca protest la strategia lui Sarkozy de a se apropia de Damasc şi de a-l aduce pe Assad la Paris. (M.T.)

După o adevărată odisee politică ce durează de trei ani şi a culminat cu ruperea relaţiilor diplomatice, comunicarea la nivel înalt dintre Franţa şi Siria a fost reluată. De ajutor a fost şi alegerea unui nou preşedinte în Liban, considerat de multe ori „terenul de joacă” al Siriei. Însă punctul crucial a fost invitaţia lansată de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, omologului său sirian Bashar Al-Assad, în vederea participării atât la summitul Uniunii pentru Mediterana, cât şi la festivităţile dedicate zilei naţionale a Franţei.

Preşedintele sirian a salutat „ruptura” din politica Franţei faţă de ţara sa şi, mai mult, a invit