Trăim într-o epocă în care deseori sîntem nevoiţi să punem profesia pe primul loc, înaintea zilelor de odihnă. Pentru mulţi dintre noi, concediul se reduce la o săptămînă sau lipseşte cu desăvîrşire.

Trăim într-o epocă în care deseori sîntem nevoiţi să punem profesia pe primul loc, înaintea zilelor de odihnă. Pentru mulţi dintre noi, concediul se reduce la o săptămînă sau lipseşte cu desăvîrşire. Preocuparea excesivă pentru profesie poate fi benefică pe plan economic şi social. Dar pe ultimul plan va sta sănătatea. Studii recent efectuate la Universitatea Laval – Canada şi la Universitatea Dusseldorf – Germania dovedesc că lipsa concediului duce la creşterea nivelului de stres, la apariţia bolilor cardiovasculare, depresiei, tulburărilor de memorie.

Relaxarea bate stresul

"Activitatea şi odihna sînt coordonate importante ale bioritmului uman. De aceea, alternarea perioadelor de activitate şi odihnă constituie un factor esenţial pentru păstrarea sănătăţii. În momentul în care apar dezechilibre ale acestui ritm sînt afectate atît performanţele profesionale, intelectuale, fizice, cît şi relaţiile interumane", atrage atenţia psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie.

Concediul permite organismului să-şi refacă rezervele de energie, pentru că în această perioadă dormim mai mult, facem ceea ce ne place, ne relaxăm, profităm de scăderea responsabilităţilor profesionale şi chiar familiale.

"Zilele de vacanţă înseamnă evadare din rutină, înseamnă acele oaze de linişte în care ne regăsim pe noi înşine şi pe cei dragi. Dar reuşita concediului depinde şi de propria voinţă, de capacitatea de a face ceea ce simţim. Modul în care ne petrecem concediul arată dacă ştim să ne acordăm dreptul de a fi liberi, dreptul de a fi stăpîni pe timpul nostru, dreptul de a vrea să facem ceva pentru noi şi pentru cei drag