VOTUL UNINOMINAL ● Criterii la delimitarea colegiilor
Colegiile electorale au fost trasate nu numai după criterii demografice şi geografice, ci şi după cele politice. O recunoaşte deputatul liberal de Iaşi, Traian Dobre.
VOTUL UNINOMINAL ● Criterii la delimitarea colegiilor
Colegiile electorale au fost trasate nu numai după criterii demografice şi geografice, ci şi după cele politice. O recunoaşte deputatul liberal de Iaşi, Traian Dobre.
Comisia parlamentară pentru elaborarea Codului electoral a finalizat luni desenarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare din toamnă în zece judeţe: Bistriţa, Cluj, Giurgiu, Teleorman, Gorj, Caraş-Severin, Iaşi, Ilfov, Olt, Tulcea, pornindu-se de la propunerile venite în urma negocierilor făcute de partide la nivel local. Reprezentanţii PNL şi PSD şi-au votat reciproc propunerile de delimitare a colegiilor, motiv pentru care au fost acuzaţi că împart fiefurile electorale într-un mod reciproc avantajos.
Concret, legea prevede că fiecare judeţ reprezintă o circumscripţie, iar fiecare circumscripţie este împărţită în colegii uninominale, în funcţie de populaţie. Se trasează colegii diferite pentru fiecare mandat de deputat sau senator, iar norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori şi de un senator la 160.000 de locuitori. Concret, într-un colegiu se adună cîteva localităţi a căror populaţie însumată ajunge ori la 70.000 de locuitori, ori la 160.000 plus/minus 30%.
GRANIŢE FLEXIBILE. Teoretic, criteriul de trasare este cel demografic, adică numărul de locuitori. La asta se mai adaugă, logic, şi cel geografic, adică localităţile să fie alăturate. Al treilea criteriu este cel politic, nerecunoscut pînă acum de nici un reprezentant al partidelor. Astfel, graniţa colegiilor poate fi trasată în aşa fel încît într-un colegiu să aduni m
