Pe un vârf de munte, în Apuseni, un hău imens bine ascuns într-o pădure de brad duce spre unul dintre cei mai mari gheţari subterani din Europa. Sursa: Cosmin Marinescu

1 /.

Cum coteşti din Câmpeni spre Arieşeni, peisajul se schimbă brusc. Blocurile lasă locul caselor cu acoperişuri ascuţite înconjurate de brazi şi pensiunilor colorate, ridicate recent fără prea mari restricţii arhitecturale.

Odată ajuns în comuna Scărişoara, nu te aştepta să găseşti aici celebra peşteră. Trebuie să mai mergi vreo 15 kilometri până în comuna Gârda de Sus. Abia aici, în centrul satului, găseşti un indicator spre satul Gheţar. (Până la începutul veacului trecut, comuna Scărişoara era extrem de întinsă, însă, în urma unei reîmpărţiri administrative, ea a fost divizată în trei, apărând astfel comunele Gârda de Sus şi Arieşeni.)

Din Gârda de Sus mai faci vreo doi kilometri pe asfalt, până când drumul se bifurcă. Drumul din dreapta spre „gheţar“ are 18 kilometri, a fost odată asfaltat, acum se lucrează la reabilitarea lui şi, poate, va fi terminat peste trei ani. Drumul din stânga e mai scurt şi nu a fost asfaltat niciodată, deci e mai greu de străbătut cu maşina. După doi kilometri de la bifurcaţie, urcă brusc în dreapta cu o serpentină brutală. Pe la a treia serpentină întâlneşti trase pe dreapta câteva maşini ai căror proprietari au preferat să urce şase kilometri pe jos, decât să se ducă cu maşinile pe bolovani.

Afacerea moţului

Pe drum apare un IMS proaspăt vopsit în albastru, cu tapiţeria refăcută. E ticsit cu turişti cu chelii şi bărbi albe. Daniel Marin (47 de ani), proprietarul vehiculului mai bătrân decât el cu vreo doi ani, pare a fi singurul care câştigă bani de pe urma faptului că drumul spre Gheţar este în ultimul hal. Ia turiştii de jos, din Gârda, îi taxează pe fiecare după posibilităţi, îi duce sus, îi a