Prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare sunt la pământ în România. O spun străinii, bolnavii şi o recunosc parţial şi reprezentanţii Centrului de Cardiologie din Craiova. România a ieşit încă o dată codaşă într-un clasament care vizează sistemul medical şi starea de sănătate a populaţiei. Potrivit www.healthpowerhouse.com, Indexul Cardiovascular, lansat săptămâna trecută la Bruxelles de Euro Consumer Heart Index (ECHI), arată că România are cel mai slab sistem de prevenire şi tratament al bolilor cardiovasculare din întreaga Europă. În acest clasament, ţara noastră a reuşit să acumuleze 504 puncte din 1.000, fiind devansată de state precum Bulgaria şi Letonia. Pe primele locuri s-au clasat Luxemburg (836 de puncte), Franţa, Norvegia şi Elveţia. Pentru întocmirea clasamentului s-a ţinut cont de cinci domenii importante: informare, drepturile şi alegerile consumatorului, acces, prevenire, proceduri şi rezultate. România nu poate concura cu ţările din vestul Europei în ceea ce priveşte calitatea medicaţiei oferite bolnavilor, dotările, dar nici în ceea ce priveşte activităţile medicale de prevenire a îmbolnăvirii şi de educare a populaţiei (cum ar fi asistarea mai bună a consumatorilor care doresc să renunţe la fumat sau creşterea numărului orelor de sport în şcoli).

Ministerul Sănătăţii a alocat zero lei pentru prevenţie Clasamentul ECHI este în concordanţă cu statisticile din România, care arată o situaţie precară a sistemului medical cardiovascular. Numai în judeţul Dolj, potrivit datelor statistice furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Dolj, procentul deceselor cauzate de boli cardiovasculare s-a ridicat la 69,28 din total, în 2006, dintre care 2.000 de decese s-au înregistrat în mediul urban şi un număr aproape dublu, în cel rural. În România există un Program Naţional de Cardiologie, însă mai mult pe hârtie. Programul are două compo